CONSTANTIN PASCARU, PRIMAR DE CAJBA

Ca şi mulţi primari din raion dl Constantin Pascaru a venit în această funcţie de pe tărîmul pedagogic. De altfel domnia sa e căjbean get-beget. Aici la Cajba a absolvit 8 clase ale şcolii medii incomplete, apoi a urmat Şcoala pedagogică din Orhei, Universitatea Pedagogică de Stat "Alecu Russo" din Bălţi. Ca profesor de muzică a lucrat un timp director al Casei de cultură din sat, apoi director adjunct la şcoala medie din Cajba, după care 13 ani a purtat grijile şcolii din localitate în calitate de director. Iar cu doi ani în urmă (în iunie s-a rotungit acest bianual) consătenii i-au acordat încrederea electoratului, alegîndu-l primar.

- Doar doi ani lucrez în această postură, dar permanent sînt marcat de impresia, că istoria Cajbei, poate nu e atît în trecut cît în viitor. Pentru că o bună parte din oamenii satului cu care astăzi lucrează primăria sînt elevii mei de ieri şi-n faţa noastră stau aceleaşi probleme, perspective, doleanţe, speranţe - aducerea Cajbei în marea familie a satelor europene. Astăzi am putea afirma, că germenii acestor aspiraţii ale comunităţii noastre au prins rădăcini durabile. Cu eforturi comune a ajuns pînă în sat gazoductul Duşmani - Cajba, din care mîne-poimîne vom aprinde flacăra albastră. Avem şi alte realizări nu mai puţin demne de vrednicia oamenilor noştri. Dacă ai voinţă, dragoste de oameni, dacă ştii să te bazezi în munca de toate zilele pe omenie, devotament, profesionalism, atunci toate poverile nu pot împiedica schimbarea în bine a lucrurilor... - consemnează astăzi primarul de Cajba Constantin Pascaru.

Dna  Maria  Iftodi,  secretarul  Consiliului  local.  Studii  superioare, absolventă a Universităţii de Stat "Alecu Russo" din Bălţi.

Sediul Primăriei satului Cajba

ISTORIE Şl ACTUALITATE

Cajba este un sat situat la10 km de centrul raional Glodeni. Rădăcinile istorice se trag din 03 iulie 1575 cînd din punct de vedere istoric a fost atestat documentar s. Cajba. A fost documentată Cajba şi în anul 1607, unde în "Hotamica moşiei Bolotina" se arăta şi locul Cajbei. Ulterior denumirea satului se întîlneşte şi în alte documente dar la intervale de secole.

1636-1639 s. Cajba se pomeneşte în legătură cu împărţirea unor pămînturi la Bisericani.

1772-1773 printre moşiile Mănăstirii Cetăţuia aflăm şi părţi din moşia Cajbei.

După ce ruşii au ocupat Basarabia încep şi statisticile. În 1817- un mic cătun din 11 gospodării, pătura de jos şi moşia Cajbei aparţineau mănăstirii Golia.

1846-1859 sat cu peste 100 de case şi o populaţie de 600 persoane. În 1904 Cajba are 145 de case, o populaţie de 773 de suflete cu o şcoală elementară în care se făcea carte numai în limba rusă.

1910 populaţia satului creşte. În cele 233 de gospodării trăiesc 1124 de români, care deţin 1150 loturi de pămînt nedeluri şi 512 desetine de pămînt. Pentru prima dată găsim şi informaţii concrete despre şcoala ministerială în care fac lecţii Alexandru Croveţchi şi părintele Constantin Loghin.

1940 populaţia constituia 1961 de români şi 42 de alte etnii. Cu această colectivitate Cajba întră în război în vara următoare.

Istoria Cajbei a fost foarte încurcată. Nu se ştie de unde i se trage numele.

Căjbenii şi-au compus o legendă, precum că pe moşia satului ar fi existat ciobeni cu multe oi, care aparţineau moşierului local. Bacii, buni la inimă, risipeau caşurile boierului împărţindu-le săracilor. Au fost prinşi bacii şi li s-a interzis să mai împrăştie izmănarilor bunul suveranului. Săracii se mai duceau pe lîngă baci, cerîndu-le caşuri. La întrebarea "Caş?" Urma răspunsul "Ba!" Dar de la Caşba pînă la Cajba e o nimica toată, pînă a ajuns să-i zică şi satului Cajba.

Sat cu un gimnaziu, o grădiniţă, Casă de cultură, Muzeu de istorie şi etnografie, OMF, oficiu poştal, asociaţie de economii şi împrumut, biserică creştin-ortodoxă a sfinţilor Mihail şi Gavriil. Satul şi-a scris istoria nu numai prin bărbăţia şi hărnicia oamenilor, bunătatea şi căldura inimilor ci şi prin dragostea faţă de neamul din care se trag.

Activează la moment în localitate 3 societăţi cu răspundere limitată: "Căjbeanca", "Marineanca" şi "Cajba-Agro" care întrunesc 590 cotaşi cu o suprafaţă de 670 hectare. Restul terenurilor arabile se lucrează de cotaşi individual.

Această vatră de gospodari, în ciuda calamităţilor economice, sociale, politice şi naturale, nu şi-au pierdut mîndria şi demnitatea tradiţiilor străbune, transmiţîndu-le din generaţie în generaţie. Primăria se afla în centrul satului. Aşezarea are o suprafaţă de 214 hectare şi circa 1743 locuitori.

Panorama satului Cajba. Drumul cu plopi - astăzi e o şosea asfaltată care coboară în sat,.aducîndu-şi acasă feciorii şi fiicele plecaţi cîndva în lume în căutarea unui rost în viaţa. Astăzi vor veni acasă ca să stea colea la baştină la un pahar de vorbă şi de cinste cu cei dragi. Iar mai la vale de aceşti plopi spre sat răzbeşte gazoductul Duşmani-Cajba. Gazul vine în sat ca să imprime unele din facilităţile civilizaţiei satului contemporan.